duminică, 5 iulie 2009

Rosia cu fata umana

Nu am tot timpul ocazia sa maninc legume romanesti sau macar rosii romanesti.
Mai pot timpul anului, iti fac cu ochiul, din raft sau din plasa, 'rosiile cu fata umana' pe care nepotii ienicerilor Inaltei Porti le cultiva si le exporta de ajung si la romani.
Strechea, de a face egal la tot ce au muncit pe timpul lui Ceausescu cu sistemul lui Ceausescu, i-a facut pe romani sa distruga sau sa lase in paragina serele.
Au disparut si aprozarele dar au aparut 'legumele si fructele cu fata umana', dintr-un bioplastic, colorate si voioase, lucioase de aluneca apa de pe ele si fara niciun gust.
'Rosiile cu fata umana', au demnitate de samurai, daca le tai, ele singereaza si varsa din lichidul care le intretine incredibila longevitate in forma, culoare si luciu.
Gust nu au si nu am intilnit la niciuna, nu e cazul, nu au visat!
Oare cei care le cultiva stiu ca legumele trebuie sa aiba si gust?
Au mincat vreodata de ale noastre?
Am uitat intr-o sacosa, in cuierul de pe hol, citeva rosii cu fata umana, cumparate pe fuga. Au rezistat pret de saptamini si inca mai rezistau daca nu le descopeream si le sacrificam, jertifinfu-le intr-o salata. In salata am mai jertfit si citeva rosii romanesti, din acelea care miros, care au gust si care nu sunt longevive.
Precaut, am parfumat salata cu ulei de masline, am presarat sare, dupa vechea reteta a mancarurilor verilor calduroase din Braila.
Gasisem o piine care se asemana cu vechea piine neagra si ma bucuram.
Preparasem salata de rosii, unde rolul meu consta in a taia rosiile, a presara sare si a picura un ulei care sa catifeleze salatzica.
In gura papilele mele s-au manifestat discriminatoriu: stiau care rosii sunt cu fata umana si care sunt rosiile romanesti.
Rosiile romanesti au sucul lor, au mirosul lor parfumat specific, au gustul lor, nu au obrazul gros si nici comportament de piersica sau pruna sub cutit, ci de rosie reala.
Pare nebunie dar mi-e dor de legumele de altadata, acum rosiile si celelalte legume sunt cu 'fata umana', estetice precum un album american de fotografie sponsorizat de vreo firma care fabrica imprimante si vinde hirtia lucioasa pentru tiparit fotografiile amatorilor de poze digitale imprimate.
E grozav de ireal, e artificial si inselator sau poate ca am genul asta de traire pentru ca aici m-am nascut si aici pamintul e curat si gustos, roadele sunt sanatoase si spornice, Dumnezeu a iubit mult locurile si natura aici inca nu miroase a laborator.

0 comentarii: